Gura, poarta de intrare a COVID-19 și nu numai!

Mecanisme biologice complexe  se află în spatele legăturii dintre parodontită și riscul crescut de complicații pulmonare în infecția cu coronavirus

 Inflamația sistemică. În prezența inflamației parodontale, cantități crescute de citokina IL-6 sunt eliberate în salivă, lichid crevicular și sânge. Odată ajuns în sânge, IL-6 au capacitatea de a afecta organe aflate la distanță cum sunt plămânii prin activarea celululor imunitare circulante și celulelor endoteliale, ceea ce induce o nouă eliberare de citokine care contribuie la menținerea inflamației în sistemul respirator.

Pătrunderea în circulația sangvină a microorganismelor din gură este un alt mecanism ce potențează producția de mediatori ai inflamației. Expunerea sistemică continuă la antigeni bacterieni determină formarea de complexe imune  care promovează la randul lor producția de citokine TNF alfa, IL-6, si IL-1beta. Mai mult, la personanele diagnosticate cu boala parodontală , neutrofilele din sangele periferic sunt hiperactive și produc cantități mari de citokine.

            Gura este un rezervor de bacterii ce pot  fi  aspirate în plămâni unde favorizează inflamația

            Încărcătura bacteriană. 100 de milioane de bacterii se găsesc în fiecare mm cub de biofilm oral care funcționează ca un rezervor de patogeni parodontali și respiratori. Există 4 modalități în care patogenii orali contribuie la îmbolnăvirile resiratorii:

  1. a) aspirarea secrețiilor din orofaringe în plămâni; secrețiile aderă de epiteliul tractului respirator și inițiază sau exacerbează indirect infecția sau direct prin traducerea semnalului via receptori de adeziune.
  2. b) Enzimele produse de bacteriile din boala parodontală distrug suprafața celulelor epiteliale din tractul respirator.
  3. c) Enzimele hidrolitice produse în parodontită deteriorează proteinele salivare pe suprafețele bacteriilor, facilitând aderența lor la mucoase.
  4. d) Citokinele pot modula adeziunea bacteriană la epiteliul pulmonar

Promovarea unei bune igiene orale nu a fost niciodată mai importantă ca acum. Biofilmul bacterian poate adaposti bacterii patogene parodontale și respiratorii care pot ajunge în  circulația sangvină și invada celulele gazdă. Ținând aceste bacterii sub control poate scade riscul aspirării lor pe tractul respirator

            Dacă ai o cantitate scăzută de salivă, ai risc mai mare de a  face infecții pulmonare

Eliminarea de către sistemul imunitar a  bacteriilor aspirate este îngreunată la pacienții cu producție scăzută de salivă, cu tulburări de înghițire și reflex slab de tuse; acești pacienți vor avea un risc mai crescut de a face infecții pulmonare. La  pacienții din terapie intensivă intubarea și ventilarea mecanică scade posibilitaea de curățare a secrețiilor, crescând încărcătura microbiană și riscul de pneumonie. S-au evidențiat la această categorie de pacienți aceleași specii microbiene atât în pungile parodontale  cât și în  fluidele pulmonare :  Porphyromonas gingivalis, Fusobacterium nucleatum, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Peptostreptococi.

Produșii bacterieni cu origine în cavitatea bucală induc secreția de citokine din celulele epiteliale pulmonare.

            Bacteriile rele responsabile de parodontită sunt periculoase pentru plămâni

Disbioza intestinală. Acesta este cel mai nou mecanism patogenic legat de modificările imunitare, inflamația sistemică și dezvoltarea de îmbolnăviri respiratorii. Bacteriile din parodonțiul inflamat sunt înghțite frecvent cu ajutorul salivei și ajung în intestine unde dezechilbrează flora existentă, cresc permeabilitatea și riscul de endotoxemie, definit ca patrunderea în circulația sangvină a toxinelor bacteriene. De exemplu, Porphyromonas gingivalis este rezistent la acidul gastric și ajunge în colon unde se multiplică. La oamenii sănătoși, bacteriile din gură nu pot ajunge în intestine, dar la oamenii cu o infecție virală cum este infecția cu coronavirus, un mare numar de bacterii orale au fost identificate în tractul intestinal.

            Dacă ai fost diagnosticat cu parodontită, în întregul corp este întreținută inflamația

Modificările pulmonare au fost raportate la pacienții cu parodontită dar cu stare bună de sănătate generală cât și la cei cu boli cronice de tipul diabetului, hipertensiunii și aterosclerozei. Direct (prin creșterea nivelului de IL-6) sau indirect (prin afectarea endoteliului pulmonar și micobiomei intestinale) parodontita crește riscul severității COVID-19 și al complicațiilor.

Stresul cronic fiziologic a fost corelat cu niveluri  sangvine ridicate de IL-6. Luând în considerare răspandirea largă a stresului psihologic și financiar în contextul pandemic actual, stresul poate contribui semnificativ la inflamația sistemică, crescând și mai mult nivelul de IL-6 și deci riscul de complicații legate de COVID-19.

Testele genetice pentru IL-6 la pacieniți infectați cu COVID-19 ar putea identifica pe cei cu risc pentru furtuna de citokine și ar putea ghida tratamentul pentru a preveni complicațiile și mortalitatea. Sunt necesare pe viitor investigarea conexiunii dintre severitatea îmbolnăvirii cu coronavirus și genotipul G/G  de risc înalt care predispune la forme severe de parodontită.

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.